Search
  • JAdeC

Satul săsesc ca parc tematic urban

Sau ce alte sate pot învăța din experiența lui Viscri *


Stephen McGrath

Viscri, România

BBC, 6 septembrie 2020


Doar 450 de oameni trăiesc în satul izolat Viscri din centrul României, dar în ultimele luni acesta a devenit inundat de turişti şi de maşinile lor. Acesta este, fără îndoială, cel mai popular sat din România. Nu doar că este sat Unesco World Heritage, ci chiar Prinţul Charles a cumpărat în 2006 o casă tradiţională de aici.


Prinţul a fost atras de frumuseţea unică a acestei zone istorice, cu mai mult de douăzeci de ani în urmă. Multă vreme el a ajutat la dezvoltarea programelor de păstrare a moştenirii arhitecturale şi a ceea ce fundaţia lui descrie ca un mod de viaţă neschimbat de sute de ani.


Este o zi toridă de vară şi un şir neîntrerupt de maşini de strecoară în Viscri, într-o dâră de zgomot şi praf, sufocând încet drumurile neasfaltate ale satului.


„Uite ce de praf se ridică de pe drum”, exclamă Irina Lascu. „E atât de deranjant, încât nici nu mai putem deschide geamurile”. „Maşinile trec de la prima oră a dimineţii până seara, târziu” spune Martin Lascu, un localnic care de la naşterea sa ( 1945) a trăit doar aici.


Stând în curtea casei lor tradiţionale, Irina şi Martin Lascu, amândoi în vârstă de 76 de ani, sunt exasperaţi de hoardele de turişti care poposesc la ei în sat. „Toţi vin din cauza Prinţului Charles”, se plânge Martin. Un grup constant de turişti se adună în faţa casei Prinţului Charles, ca să facă fotografii.


Aceasta este o casă simplă, săsească, tradiţională, caracterizată prin poarta înaltă de lemn şi ţiglele de ceramică de pe acoperiş. Mare parte din ea datează din secolul al XVIII-lea, iar camerele ei se pot închiria pentru aproximativ 100 de euro pe noapte.


În ultimii ani popularitatea satului Viscri a crescut semnificativ şi, o dată cu ea, numărul turiştilor. În ultimul an au fost 45 000 de cumpărători ai biletelor pentru vizitarea frumoasei biserici luterane din secolul al XII-lea. Asta în comparaţie cu cei 15 000 din 2015 şi 5000 în 2005.


Anul acesta, resticţiile de a călători în străinătate, impuse de pandemia Covid 19, au avut ca efect creşterea turismului intern, în special cel cu maşina personală.


Dar, în afară de biserică, turiştii sunt atraşi de casa Prinţului. Ursula-Radu Fernolend, 35, este săsoaică, (descendentă a coloniştilor din Saxonia), ai cărei înaintaşi au trăit în Viscri, de secole. Este, de asemenea, în conducerea Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, care de 20 de ani joacă un rol important în păstrarea arhitecturii tradiţionale a satului. Pentru ea, influenţa Prinţului a fost „o binecuvântare şi un blestem”, în acelaşi timp.


În câţiva ani, Viscri a devenit ceea ce domnul Radu Fernolend a descris ca o „destinaţie de bifat”. Pe măsură ce popularitatea satului Viscri a crescut, a devenit o modă ca străini cosmopolitani sau oameni înstăriţi să aibă aici o casă de vacanţă. Este, de asemenea, o locaţie atractivă pentru antreprenori din Bucureşti care deschid aici case de vacanţă sau restaurante.

Ca rezultat, preţul caselor a crescut dramatic. O casă ce ar fi costat 20 000 de euro în 2010, se vinde astăzi cu peste 80 000 de euro. „ Preţul caselor a explodat”, spune Radu Fernolend. Este o adevărată bulă imobiliară. Apropierea de Viscri ridică, de asemenea, preţurile caselor din satele vecine.


Localnicii au dificultăţi reale în a cumpăra o casă în satul în care s-au născut şi cumpărarea acestora de către străini ar trebui cumva supusă unor condiţii, crede dânsa.


Dar ceea ce uneşte pe toţi, locuitori ai satului, membri ai familiei regale britanice, ţărani, fermieri, străini cu influenţă, ONG-uri şi antreprenori sunt turiştii şi maşinile lor care perturbă viaţa satului.


„ Am 70 de pui şi de raţe, dar sunt prea multe maşini pe drum şi nu le mai putem scoate să pască pe drum, cum obişnuiam” zice localnicul Cristian Şanu.


Atmosfera actuală este mai mult cea de parc de distracţie cu temă tradiţională. Anul trecut a fost inaugurată o parcare la intrarea în sat, construită cu 15 000 de euro, donaţi de cinci familii locale, dar turiştii ignoră, în majoritate semnele, şi, de fapt, nici nu există vreo regulă în a parca acolo.


„Este mult mai multă aglomeraţie, decât dat trecută când am fost aici” spune Cristian Cherecheş, un inginer de 37 de ani din Târgu- Mureş, care se plimbă cu bicicletele, în jurul satului, cu familia.


Avem sute de maşini aici în week-end, e nebunie, spune domnul Cristian Radu, soţul doamnei Radu- Fernolend. El candidează pentru postul de primar în comună toamna aceasta (2020) şi promite să oprească turiştii să mai intre cu maşinile în Viscri, cu excepţia celor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi.


„Cred că Viscri mai poate fi salvat, dar, din păcate, doar de autorităţile administrative locale, nu de ONG-uri sau de particulari”.


Acest fenomen recent a ridicat întrebarea dacă turismul sustenabil chiar este posibil în satele transilvane . De asemenea, se pune întrebarea cine sunt beneficiarii acestui turism, atâta timp cât profită de pe urma lui doar proprietarii de restaurante şi pensiuni.

”Pe noi nu ne ajută cu nimic” spune Irina Lascu, culegând flori din curtea ei. „ Totul a devenit mai scump aici, din an în an este tot mai greu”.


”Trebuie să găsim o soluţie” spune doamna Radu- Fernolend, înainte de a lipi un afiş electoral pentru soţul ei. „Dacă dispare autenticitatea, atunci vom rămâne doar un muzeu şi chiar nu ne dorim să ajungem aşa”.



*Aceasta este o traducere a unui articol de Stephen McGrath scris pentru BBC în septembrie 2020


77 views0 comments

Recent Posts

See All